Autor

Autor

Aici poate fi textul referitor la autor
Muscat de Hamburg

~Strugurii sunt de mărime mijlocie, conici, uneori aripaţi, dispersaţi, cu masa medie de 300 g. Boabele sunt de mărime mijlocie sau mari, de formă elipsoidală, pieliţa subţite, de culoare albastră întunecată cu aromă fină de muscat, are cîte 2-3 seminţe.
~Butucul are o creştere viguroasă, capabil de a da o recoltă înaltă la tăierea scurtă a lăstarilor. Încărcătura la un butuc constituie 45-50 ochi.
~Este un soi cu o perioadă de coacere semitîrzie.
~Soiul este rezistent la îngheţuri de pînă la -19º C.
hamburg 2.JPG
hamburg 1.JPG
Victoria

~Victoria – soi de struguri de masă cu un termen de coacere timpuriu, creat în România de către selecţionerul Victoria Lepădatu.
~Strugurii sunt mari, cilindro-conici. Bobiţele – foarte mari, albe sau verzi-gălbui cu bronz chihlimbariu, oval-alungite. Pulpa – densă, cărnoasă, cu gust armonios plăcut. Conţine 2-3 seminţe.
~Acest soi posedă o transportabilitate înaltă şi un aspect exterior foarte atractiv.
~Perioada de coacere este timpurie(luna august)
victoria5[1].jpg
victoria1[1].jpg
Coarna Neagra

~soi de struguri cu prioda de coacere semitarzie
~strugure de dimensiuni medii cu boabele de forma conica
~culoare inchisa:albastru intunecat spre negru
DSC01780.JPG
Tamina

~Strugurii sunt uniaxiali de forma conica, mari si cu desime normala a boabelor.Bobul este mare, de forma sferica si cu pielita rosie-violacee.Recolta medie este de 7,4 kg/butuc, respectiv 20 de tone la ha,cu o productie marfa de 90 %.Epoca de coacere : 1-15 octombrie.
DSC01743.JPG
Afuz-ali

~Strugurii sunt foarte mari, conici sau cilindro-conici, cu boabele asezate compact pe ciorchine. Bobul mare si foarte mare, ovoidal de culoare galbena-chihlimbarie (ambra); pulpa semicrocanta, gustul echilibrat.
afuz_ali[1].jpg
Chasselas D'ore

~Fiziologie:
Vigoare mijlocie-mare, cu corzi bruni-roşiateci, cu internoduri de lungime mijlocie. Frunzele sunt mari, verzi-închise.Strugurii sunt mijlocii-mari. Boabele mijlocii-mari, rotunde, alb-gălbui, cu pruină puţină. Coaja este subţire, dar rezistentă. Pulpa crocantă, zemoasă, gustoasă.

Valoare de cultură:
Este un soi cu perioada de vegetaţie scurtă. În anii obişnuiţi strugurii se maturează în prima decadă a lunii septembrie. Are conţinut ridicat de zaharuri. Nu este pretenţios faţă de sol, este relativ rezistent la îngheţ, suportă seceta. Boabele nu putrezesc, însă nu rezistă la transport. Din struguri se face un vin gustos.
chasselas d`ore.JPG
Moldova

Fiziologie:
Este un soi cu vigoare mare, cu corzi groase, de culoare brun-deschisă. Frunza este foarte mare, cordiformă, verde-deschisă. Strugurii sunt foarte mari (500-800 g), mijlociu dese. Boabele sunt mari, ovale, de culoare albastru-violacee,cu coaja groasă, dar fragedă. Pulpa este incoloră, tare, crocantă.

Valoare de cultură:
De obicei strugurii se maturează la sfârşit de septembrie, început de octombrie. Are productivitate mijlocie sau mare. Rezistenţa la ger este mijlocie, suportă bine seceta.
moldova.jpg
Italia

•Este unul din cele mai bune soiuri de struguri de masă din lume. Strugurul este mare, de forma conico-piramidală, cu una sau două aripi; masa medie atinge 10-12 g; pieliţa destul de groasă şi densă de o frumoasă culoare galbenă aurie cu un strat de pruină. Pulpa este crocantă şi suculentă, cu o aromă bine pronunţată de muscat cu 1-2 seminţe.
•Soiul nu este rezistent la ger (pînă la -18º C); este admis pentru cultivare în raioanele bine asigurate cu căldură; este un soi tipic de masă cu struguri şi bobiţe foarte frumoase şi mari.
•Rezistă excelent la transportarea pe distanţe mari, îsi menţine prospeţimea la păstrarea în frigider şi este înalt preţuit de către consumatori.
italia3.jpg
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one