soiuri de vin

Tamaioasa Romaneasca

~Strugurii sunt mijlocii, conici, sau cilindro-conici, desi in boabe. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita de culoare galben verzui, cu pete ruginii pe partea insorita; pulpa consistenta, cu gust dulce si aroma de muscat.

Muscat Ottonel

~Strugurii sunt mici spre mijlocii, cilindrici, cu boabele asezate des pe ciorchine incat se deformeaza. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita groasa, de culoare verde-galbui, acoperita cu pruina densa, ceea ce ii da un aspect albicios; pulpa semizemoasa, cu aroma de muscat.

Feteasca Alba

~Struguri autohtoni albi folosiţi pentru producerea vinurilor spumante şi liniştite. Din Feteasca Albă se produc vinuri seci sau demiseci revigorante. Vinificatorii locali notează faptul că aceşti struguri trebuie mânuiţi cu mare atenţie pentru a evidenţia cele mai bune calităţi. Feteasca Albă se coace devreme. În mediu recoltele sunt înalte, constituind minimum 10—12 tone la hectar. Strugurii sunt moderat rezistenţi la bolile fungice şi pot supravieţui temperaturilor joase.

Feteasca Regala

~Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, cu boabele asezate des pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita subtire, de culoare verde galbui, usor pruinata; pulpa zemoasa, nearomata.
~Vinurile obtinute sunt vinuri echilibrate, de culoare alb-verzuie cu nuante galbui sau galben-verzuie, care, pe masura maturarii, 1-2 ani, trec in culoarea galben-pai sau chiar in galben-auriu.

Feteasca Neagra

~Strugurii sunt miljlocii spre mari, cilindro conici, cu boabele asezate des pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita groasa, de culoare negru violaceu, acoperita cu multa pruina, punctul pistilar persistent; pulpa zemoasa, cu mustul necolorat si gust placut.

Merlot

~Sunt mijlocii, cilindrici, biaripati, cu boabele asezate normal ca desime pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita subtire, de culoare negru violaceu, acoperita cu un strat subtire de pruina; pulpa zemoasa, cu mustul necolorat si gust placut.

Chasselas D'ore

~Fiziologie:
Vigoare mijlocie-mare, cu corzi bruni-roşiateci, cu internoduri de lungime mijlocie. Frunzele sunt mari, verzi-închise.Strugurii sunt mijlocii-mari. Boabele mijlocii-mari, rotunde, alb-gălbui, cu pruină puţină. Coaja este subţire, dar rezistentă. Pulpa crocantă, zemoasă, gustoasă.

Valoare de cultură:
Este un soi cu perioada de vegetaţie scurtă. În anii obişnuiţi strugurii se maturează în prima decadă a lunii septembrie. Are conţinut ridicat de zaharuri. Nu este pretenţios faţă de sol, este relativ rezistent la îngheţ, suportă seceta. Boabele nu putrezesc, însă nu rezistă la transport. Din struguri se face un vin gustos.

Traminer roz

Fiziologie:
Soi cu vigoare mijlocie. Frunzele sunt mici, de obicei trilobate. Strugurii sunt mici, cu boabele aşezate foarte des pe ciorchine. Boabele sunt mici, sferice, de culoare roz, acoperite cu pruină. Pulpa este zemoasă, cu gust specific şi coaja groasă.

Valoare de cultură:
Are vigoare de vegetaţie relativ scurtă, strugurii se pot recolta în a doua decadă a lunii septembrie. Productivitatea rămâne scăzută din cauza mărimii strugurilor. Dezmugureşte târziu, evitând gerurile târzii. Rezistă bine la ger, dar este sensibil la secetă. Faţă de boli are toleranţă mijlocie.
Vinul are aromă şi gust caracreristice soiului

Sauvignon Blanc

Soi franţuzesc foarte iubit şi răspândit în cultură în lumea toată, Sauvignon-ul se cultivă la noi în toată ţara, dar rezultate bune dă acolo unde are aciditate suficientă iar clonele din cultură sunt dintre cele puternic aromate. Acumulează suficient zahăr cât să fie vinificat oricum.